Dacă e să stârnim o discuţie despre problemele artei româneşti, avem subiecte reale - gârlă! Arta românească, în toate formele ei, se cam zbate să-şi scoată capul din ţărână, iar atunci când îl scoate, e tot underground, ca promo capătă numai şoimii patriei, cuminţi şi consecvenţi ....
Faptul că un ponei cu o svastică pe cur a făcut atâta vâlvă nu-i musai un lucru rău. La o adică, de cât timp n-am mai văzut prima pagină a ziarelor ocupate de subiecte culturale?!
Am dat de un interviu cu Cristian Neagoe, pe metropotam, iacătă-l aici. Uite un om normal, mi-am spus, un om care înţelege cum stă treaba şi nu se teme să o spună cum e ea, un om care, în loc să se lamenteze, pune punctul pe I, in speranţa că o să se trezească şi alţii.
Cât citiţi voi interviul, eu o să mă întreb de ce la NY arta românească e considerată artă şi de ce la noi jurnaliştii n-au treabă mai bună de făcut decât să fure pozele oamenilor de pe flickr şi să fie ipocriţi....
PS - poneiul are acuma blog : The Pony`s Life
4 comments:
Cristian Neagoe este angajat la ICR NY ca PR si pana si ,,PR for dummies" spune ca viata privata se refleta in cea profesionala. PR-ul nu se ponteaza, este o problema de reputatie, iar el trebuia sa-si dea seama ca a pune pe blog poze cu el epilandu-si prietena e gresit. In rest, cu svastica sau fara, poneiul este o opera de arta nu o comentez. Pot doar sa comentez ca in 2 luni, expozitia a fost vizitata de vreo 40 de oameni.
150 de oameni, stiam eu.
Dar nu asta e problema mea. Problema mea e felul in care e tratat subiectul. Problema mea e subiectivismul unuia care se da jurnalist, problema mea e goana dupa scandal, rastalmacirea informatiei astfel incat sa trezeasca furie in oameni, dezinformarea, etc.
Normal ca viata privata se reflecta in cea profesionala, dar asta e treaba lui. Si atata timp cat Neagoe isi face treaba cum trebuie la ICR NY, nu vad de ce se ataca unii oameni care nici nu stiu ce e ICR NY. Iti recomand sa citesti post-urile lui Andrei Badin, si mai ales comentariile. Stiu, e mult de citit, dar e interesant de observat cum sar oamenii la concluzii si inghit tot ceea ce le serveste, fara sa verifice. Si din comentariile alea poti trage multe concluzii, despre cum e tara in care traiesti si despre cum e chiar si primul val din generatia online, pe care o credeam altfel.
Scrii de parca uiti cum a fost in facultatea care trebuia sa ne pregateasca in jurnalism, mediocrul de invata inca de acolo. Imi aduc aminte ca am fost intrebat la un moment dat (pentru un examen despre cunostinte din presa) cine este Presedintele Camerei Deputatilor.
Incerc sa uit :)
Oricum, jurnalism n-as face nici sa ma bati cu lantul, si, avand in vedere ca nu mi-ar placea, cred ca nici nu as fi buna la asta. Dar, in mediocriatatea mea, mi-as vedea lungul nasului si nu as manca rahat pe blog doar ca sa dau bine pe trafic si sa primesc comentarii...
Post a Comment